Alergiile alimentare

Confundate frecvent: alergiile alimentare IGG și IGE

Diferențele între alergiile clasice, IgE-mediate, și alergiile cu manifestare întârziată, IgG-mediate

Motivele pentru care un aliment poate cauza probleme de sănătate sunt extrem de variate, printre acestea fiind și alergiile alimentare IgE (de tip I ) și alergiile alimentare cu manifestare întârziată, IgG-mediate (de tip III ), la cele din urmă făcându-se referire utilizând și termenul de intoleranțe alimentare. Ce au ambele alergii în comun este implicarea sistemului imunitar, dar există diferențe la nivelul reacțiilor generate.

Alergiile alimentare clasice IgE

În cazul unei alergii clasice de tip I sistemul imunitar produce anticorpi specifici IgE (imunoglobuline din clasa E). Formarea acestor anticorpi este corelată cu o reacție alergică imediată. Simptomele sunt vizibile la intervale de câteva secunde sau minute: inflamație acută, dificultăți de respirație, erupții cutanate, mâncărimi sau chiar șoc anafilactic.

Cineva care suferă de o alergie alimentară de tip I poate identifica ușor alimentul declanșator, deoarece simptomele apar imediat. Așadar, un test de sânge nu este neapărat necesar pentru a identifica acest tip de alergie. Testările IgE sunt făcute in principal pentru confirmarea diagnosticului. ImuPro nu detectează alergiile alimentare de tip I.

Alergiile alimentare întârziate IgG

În cazul unei alergii alimentare de tip III sistemul imunitar produce anticorpi specifici IgG (imunoglobuline din clasa G). Acești anticorpi conduc la procese inflamatorii. Simptomele pot apărea într-un interval de până la trei zile de la ingerarea alimentului declanșator. 

Este foarte greu de identificat cu precizie care alimente cauzează probleme, datorită apariției întârziate a simptomelor. Un test IgG va ajuta în localizarea și limitarea alimentelor suspecte.

Cu ImuPro, tot ce vei avea de făcut va fi să eviți alimentele cu valori anormal de crescute ale nivelelor de anticorpi IgG. Acest lucru presupune că iți vei păstra o dietă diversificată și variată fără să fie nevoie să te abții de la categorii întregi de alimente. De exemplu, poate va fi nevoie să eviți să consumi somon, dar vei putea mânca orice alt tip de pește. După o anumită perioadă de restricționare totală a unor alimente, vei putea reintroduce treptat, unul câte unul, alimentele evitate anterior, monitorizând atent reacțiile la ele. Această faza, denumită in termeni medicali, „provocare” este un pas crucial în identificarea alimentelor ”declanșatoare”. 

DiferențeAlergii alimentare de tip IgE (tipul I)Alergii  alimentare de tip IgG (tipul III)Răspunsul imunProducere de anticorpi IgE

Eliberarea de histamină mediată de către anticorpii IgEProducere de anticorpi IgG

Eliberarea de mediatori inflamatorii generată de legarea antigen-anticorpNatura simptomelor alergiilor alimentareEx: mâncărime, înroșirea pielii, șoc anafilactic, inflamarea membranei mucoaselorAfecțiuni inflamatorii cronice: constipație, boala Crohn, diaree, eczeme, flatulență, sindromul de colon iritabil, migrene, obezitate, psoriazisInstalarea
simptomelorReacție imediată, în decursul a câteva minuteDe la câteva ore până la trei zileDiagnosticareTestul prick sau testele de sânge IgE + testele de provocare la alimenteTestul de sânge IgG + testele de provocare la alimente

TESTUL DE INTOLERANȚĂ LA HISTAMINĂ

Intoleranța la Histamină poate fi acum detectată printr-un test de sânge cu ajutorul unei metode dezvoltate foarte recent.

Prin determinarea activității DAO(diaminooxidazei ), ceea ce înseamnă abilitatea de a detoxifia histamina, intensitatea intoleranței histaminei poate fi identificată în mod individual. Dacă intoleranța la histamină este prezentă , se recomandă să se evite alimentele care conțin histamină. Ca o alternativă, enzima poate fi, de asemenea, luată ca supliment alimentar înainte de masă, pentru a substitui enzima lipsă.

Acest test de sânge măsoara nivelul de DAO (diaminoxidazei ), conținut în sânge . DAO este enzima responsabilă pentru metabolizarea histaminei . Histamina joacă un rol central în reacțiile alergice și pseudoalergice și este produsă atât în organism cât și luată din alimente în cantități diferite.

Mulți oameni suferă de tulburări gastro-intestinale, migrene, dureri de cap, probleme ale pielii, probleme cardio-vasculare si astm, cauzate de o intoleranță la histamină.

O activitate deficitară a enzimei conduce la o acumulare de histamină cu simptome corespunzătoare, parțial severe. Este adesea dificil să se facă distincția între o alergie imediată (de tip 1), alergie de tip III sau intoleranță la histamină, deoarece de multe ori simptomele sunt identice.

În cazul în care nu apare nici o ameliorare, în ciuda schimbarii dietei în funcție de măsurătorile IgE și /sau IgG, un test de intoleranță la histamină este foarte recomandat.

Ar putea exista mai multe cauze pentru intoleranța la histamină. Acestea includ, printre altele, un deficit de vitamina B6 sau de cupru asociat cu o producere deficitară de diaminooxidază (DAO). Atunci când sunt consumate produse alimentare bogate in histamină, apar simptomele descrise mai sus. Probleme intestinale, cum ar fi de exemplu, boli intestinale inflamatorii sau producția excesivă de histamină de către bacteriile intestinale putrezite, pot fi de asemenea cauzele unor astfel de probleme. Nu numai producția insuficientă a enzimei diaminooxidază sau concentrația crescută de histamină, dar, de asemenea, inhibarea enzimei provoacă intoleranță la histamină. Posibilii inhibitorii puternici ai DAO sunt în special produsele alcoolice, dar, de asemenea, unele medicamente obișnuite, incluzând mai ales agenții antireumatici, care sunt medicamentele cu efecte anti - inflamatoare si antialgice.

Este adesea dificil să se facă distincția între o alergie imediată IgE (de tip 1), și o alergie alimentară IgG (de tip 3) sau o intoleranță la histamină, deoarece de multe ori simptomele sunt identice.

SUPRAPONDERABILITATEA ȘI ALERGIILE ALIMENTARE TIP IGG

Procesele inflamatorii ce stau la baza supraponderabilității și a obezității pot fi amplificate de alergiile alimentare IgG.

Obezitatea este o boală cronică ce se caracterizează prin exces major de greutate și o creștere patologică a procentului de grăsimi în organism. Este foarte stresant pentru corp și de cele mai multe ori o povară psihologică pentru cei afectați. Greutatea excesivă și obezitatea se pot datora unor dereglări metabolice.

Mecanismele exacte ale afecțiunii nu sunt complet înțelese încă. Cu toate acestea, este evident că procese inflamatorii nespecifice joacă un rol în obezitate. O alergie alimentară IgG poate intensifica aceste procese inflamatorii. ImuPro vă ajută să descoperiți asemenea alergii alimentare cu manifestare întârziată și vă sprijină cu recomandări individualizate de dietă, bazate pe rezultatele testelor. 

Alergiile alimentare și simptomele intoleranțelor

  • Probleme gastrointestinale
  • Dureri de cap
  • Greutate în exces

Obezitatea și supraponderabilitatea reprezintă un risc major pentru afecțiunile cronice metabolice

Dacă o persoană este obeză sau supraponderală, asta înseamnă că are un exces de grăsime în corp. Balanța între aportul și consumul de calorii diferă de la persoană la persoană. Dintre factorii care pot influența greutatea putem enumera moștenirea genetică, supraalimentarea, dietele monotone, consumul exagerat de carbohidrați și grăsimi, dar și sedentarismul.

Obezitatea mărește riscurile privind sănptatea în următoarele boli:

  • Boli de inimă
  • Atacuri cerebrale
  • Artrită
  • Anumite tipuri de cancere

Diagnosticarea obezității:

Indicele de masă corporală este un simplu index de greutate / înălțime care este folosit în mod obișnuit pentru a clasifica greutatea în exces la adulți și copii. Este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțită la înălțimea exprimată în metri pe suprafață corp (kg/m2). Oamenii cu indicele de masă corporală > 25 kg/m2 se încadrează la supraponderali. Dacă indicele de masa corporală este mai mare de 30, acesta indică obezitate. Totuși, pentru un tablou clinic complet, este de asemenea important să se analizeze dacă surplusul de greutate are un impact negativ asupra pacientului.

Cauzele obezității:

Deși sunt mulți factori care influențează greutatea unui individ, greutatea în exces și obezitatea sunt determinate în special de un dezechilibru între aportul de energie adus în organism prin alimente și energia cheltuită de organism prin activități fizice și procese fiziologice. Un rol important este jucat și de factorii genetici și de mediu, dar atenția la dietă și activitatea fizică sunt importante nu doar pentru prevenirea creșterii nesănătoase în greutate, dar și pentru pierderea în greutate și eventuala menținere în formă.

În obezitate, se observă procese inflamatorii sistemice. Răspunsurile inflamatorii la ingerarea anumitor alimente induc producerea de proteine mesager de tipul TNF-alpha.

Substanțele mesager TNF-alpha blochează receptorii de insulină, limitând astfel rezerva de energie a celulei. Zahărul prezent în sânge nu poate fi transportat sau poate fi transportat doar în proporții restrânse unde este nevoie urgentă de el. Acest lucru poate activa două mecanisme:

  •  Zahărul devine grăsime

Deoarece zahărul rămâne în sânge, nivelul lui va rămâne ridicat. Ficatul va metaboliza zahărul din sânge în acizi grași, care vor fi apoi depozitați în celulele de grăsime. Blocarea receptorilor de insulină rezultă în eliberarea a noi și noi cantități de insulină. Concentrația crescută de insulină previne reconversia acizilor grași înapoi la zahăr care să ajungă în sânge. Acest lucru înseamnă că energia depozitată în depozitele de grăsime ale organismului nu mai poate fi folosită de către corp.

  • Scade consumul de energie

Celulele individuale au mai puțină energie la dispoziție. Prin urmare, activitatea celulelor este redusă și rata metabolismului bazal, adică numărul de calorii folosite în repaos, scade.

În cazul alergiilor alimentare IgG-mediate, sistemul imunitar produce anticorpi IgG împotriva anumitor alimente sau componente alimentare. Dacă formarea de anticorpi IgG este în creștere, mesagerul TNF-alpha va fi eliberat în cantități mai mari și mai mulți receptori ai insulinei vor fi blocați. Acest lucru înseamnă că procesele inflamatorii se vor intensifica. 

OBEZITATEA ȘI ALERGIILE ALIMENTARE IgG - CONSIDERENTE ȘTIINȚIFICE

Identificarea alimentelor care ar putea provoca afecțiuni inflamatorii ar putea oferi posibilitatea exercitării unei influențe pozitive asupra inflamațiilor printr-o schimbare în consecință a dietei. IgG pare a fi cel mai bun marker de identificare a unui aliment pro-inflamator. De fiecare dată când un aliment vine in contact cu anticorpul corespunzător IgG, se inițiază un proces inflamator. Studiile au arătat că o dietă ghidată după rezultatele testului de identificare a alimentelor respective va avea un efect pozitiv asupra pierderii în greutate și asupra metabolismului glucozei.

De exemplu, studiul “IgG antibodies against food antigens are correlated with inflammation and intima media thickness in obese juveniles” Wilders-Truschnig et al. ECED, publicat online 2007; DOI 10.1055/s-2007-993165 a demonstrat că există o corelație semnificativă între obezitate, niveluri crescute de anticorpi IgG și inflamație. Așadar, niveluri crescute ale IgG la alimente ar putea fi responsabile în dezvoltarea unei greutăți excesive.

DURERILE DE CAP ȘI ALERGIILE ALIMENTARE DE TIP IGG

Alergiile alimentare de tip IgG - posibil trigger al proceselor inflamatorii care determină apariția migrenelor.

Mulți oameni suferă de dureri de cap, mai mult sau mai putin frecvente. Există mai mult de 200 de tipuri de dureri de cap; cele mai comune sunt tensiunea în zona capului și migrenele. Diferitele forme de dureri de cap se deosebesc prin frecvență, durată și manifestare sau prin felul durerii (pulsatilă, apăsătoare, difuză, etc.). Migrenele și tensiunea la nivelul capului sunt clasificate drept dureri de cap primare; ele sunt văzute ca afecțiune clinică de sine stătătoare și pot fi tratate direct.

Cauzele durerilor de cap primare sunt încă neelucidate. Un număr mare de oameni ce suferă de migrene suspectează că acestea pot fi declanșate de ingerarea anumitor alimente. Un posibil trigger poate fi o alergie alimentară cu manifestare întârziată de tipul IgG. Conceptul ImuPro poate fi în acest caz un plus binevenit la terapiile obișnuite: el combină testul IgG pentru alergiile alimentare cu recomandări nutriționale personalizate.

Migrena are un tablou neurologic complex. Cei afectați suferă de obicei de dureri de cap intense și de lungă durată. Migrenele sunt dureri surde sau pulsatile, de obicei doar într-o parte a capului. Pot afecta somnul, activitățile profesionale dar și alte activități zilnice și pot apărea des, de câteva ori pe săptămână, sau foarte rar, până la o data, de două ori pe an. Migrenele apar cel mai des la pubertate și îi afectează în principal pe cei între 35 si 45 de ani.

Simptome obișnuite ale migrenelor:

  • Durere surdă, pulsatilă sau apăsătoare
  • Greață
  • Vărsături
  • Sensibilitate exagerată la lumină și la zgomote
  • Letargie

Cele doua forme comune de migrenă sunt migrena cu aură și migrena fără aură. Prima este un tip de migrenă care are semne prevestitoare înainte ca durerea să se instaleze, numite aură. Simptomele pot include pete negre, puncte luminoase, flashuri , dificultăți de concentrare, probleme de echilibru si de coordonare, slăbiciune, încordare sau furnicături ale gâtului, umerilor sau membrelor și dificultăți în vorbire. Etapa de aură a migrenei poate dura de la 15 minute pana la o oră. Una din cinci persoane care suferă de migrene resimte simptomele aurei.

Diagnosticul migrenelor:

Nu există test pentru diagnosticul migrenelor. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului și pe examinarea clinică și neurologică. La nevoie, se fac teste pentru a elimina posibilitatea altor boli sau afecțiuni care ar putea determina durerile de cap. Este bine ca pacienții să țină o evidență a atacurilor: cât de des apar, cât de intense sunt, ce fel de durere, simptome adiacente, medicație, triggeri posibili, etc.

Cauzele migrenelor:

Cauzele exacte ale migrenelor nu sunt complet înțelese. Migrenele par a fi o moștenire de familie, așadar se crede că există o componentă genetică a cauzei lor. Cele mai multe studii sugerează că cei ce suferă de migrene au un creier sensibil sau hiperexcitabil, astfel că sunt mult mai afectați de stimuli care nu ar afecta pe cineva care nu e predispus la a avea migrene. Factorii de risc pentru apariția migrenelor includ fluctuații hormonale, stresul, perturbarea ritmului somn-veghe, alcoolul și alimentația.

MIGRENELE ȘI ALERGIILE ALIMENTARE - CONSIDERENTE ȘTIINȚIFICE

Conform descoperirilor științifice recente, o componentă inflamatorie este responsabilă pentru migrene. O alergie alimentară de tip III poate cauza asemenea procese inflamatorii. Testul ImuPro, urmat de o dietă de eliminare și de provocare, poate reprezenta o abordare care merită să fie luată în considerare.

Încă din 2005, oamenii de știință au adus în discuție evaluarea concentrațiilor IgG la alimente ca un nou marker de identificare a potențialelor alimente declanșatoare de migrene. În 2010 au fost publicate rezultatele primelor teste dublu-orb, randomizate și încrucișate (“Restricții de dietă în migrene, bazate pe IgG împotriva alimentelor : un studiu clinic dublu-orb, randomizat și încrucișat” Alpay K et al. Cephalalgia 2010; 30 (7): 829-837). Studiul, făcut cu ImuPro, a evidențiat faptul că IgG la alimente poate reprezenta un marker eficient în identificarea potențialelor alimente declanșatoare ale migrenelor. Participanții la studiu ce au fost supuși unei diete de eliminare a alimentelor IgG pozitive au avut în medie cu 32% mai puține atacuri de migrene și cu 29% mai puține zile cu migrene decât pacienții care au avut o dietă normală. Simultan, s-a observat o reducere semnificativă a medicației. La unii pacienți, migrenele au dispărut complet.

Un alt studiu dublu-orb, randomizat, încrucișat realizat cu ImuPro a fost făcut pe pacienții care sufereau concomitent de migrenă și sindromul colonului iritabil (”Dieta de eliminare bazată pe IgG în migrene plus sindromul colonului iritabil” Aydinlar E. et al Headache 2013 Mar; 53(3):514-25). Studiul a arătat rezultate remarcabile—o reducere în medie a atacurilor de migrenă și a zilelor cu migrene de 44% dar și o reducere a simptomelor de colon iritabil cu 42%. Autorii au concluzionat: ”Descoperirile noastre indică faptul că eliminarea din dietă a alimentelor pe baza anticorpilor IgG pentru pacienții cu migrene ce suferă concomitent de sindromul colonului iritabil poate ajuta la reducerea simptomelor ambelor afecțiuni.” Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra calității vieții persoanelor afectate și de asemenea posibile economii financiare pentru sistemul de sănătate.

BOALA CROHN

Alergiile alimentare de tip III, IgG-mediate, pot genera procesele inflamatorii interne - cum ar fi boala Crohn

Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie cronică care în cele mai multe cazuri afectează capătul intestinului subțire și partea de început a colonului, dar poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal. Ca și colita ulcerativă, boala Crohn poate fi foarte dureroasă și debilitantă.

O alergie alimentară IgG cu manifestare întarziată poate juca un rol în boala Crohn. Conceptul ImuPro poate fi in acest caz o unealtă terapeutică suplimentară eficientă împreună cu terapiile alopate obișnuite.

Pacienții cu boală Crohn suferă de cele mai multe ori de lipsa poftei de mâncare și, ca rezultat, pierd in greutate. Stările de tonus scăzut sau chiar de oboseală sunt frecvente deasemenea. Boala Crohn este o afecțiune cronică, acest lucru însemnând că pacienții au perioade de manifestare a bolii, cu simptome evidente, urmate de perioade de remisie în timpul cărora pacienții pot să nu mai prezinte nici un simptom.

Simptome comune ale bolii Crohn:

  • Dureri de stomac
  • Pusee severe de diaree apoasă cu sânge
  • Dureri abdominale

Diagnosticarea bolii Crohn:

Nu există un test anume pentru diagnostic specific în boala Crohn. Diagnosticul este o sumă a mai multor teste de sânge și de scaun, ecografii, colonoscopii și gastroscopii. Pentru a se face pașii terapeutici necesari, trebuie să se cunoască severitatea și gradul inflamației.

Cauzele bolii Crohn:

Boala Crohn afectează cu precădere anumite segmente ale tractului gastrointestinal, cel mai adesea porțiunea de trecere între intestinul subțire și colon. Inflamația poate cuprinde întreg peretele intestinal și chiar organe din afara tractului intestinal, cum ar fi articulațiile, ochii sau pielea. Un profil genetic particular poate predispune anumite persoane să dezvolte această boală.

Studii recente indică faptul ca alimentele pot declanșa asemenea inflamații, de exemplu printr-o alergie alimentară de tip III. O dietă bazată pe eliminarea acestor alimente ar putea merge in paralel cu medicația antiinflamatoare standard (corticosteroizii)

BOALA CROHN ȘI ALERGIILE ALIMENTARE - CONSIDERENTE ȘTIINȚIFICE

De mult timp se discută în literatura de specialitate despre rolul alimentelor în declanșarea bolii Crohn. Deoarece boala Crohn este o afecțiune inflamatorie, anticorpii IgG ar putea deasemenea să joace un rol important in cadrul afectiunii, când alți factori au fost deja eliminați.

Într-un studiu publicat in 2010, se vorbește despre dieta de excludere impusă în cazul prezenței de anticorpi IgG la alimente (“Clinical relevance of IgG antibodies against food antigens in Crohn’s Disease: A double-blind cross-over diet intervention study”, Bentz et al., Digestion 2010; 81:252-264). 79 de pacienți cu boala Crohn și 20 de persoane sănătoase în grupul de control au fost examinate pentru determinarea de concentrații de anticorpi IgG specifici la alimente. Ulterior, relevanța clinică a acestor anticorpi IgG a fost analizată într-un studiu încrucișat pe 40 de pacienți. Pe baza anticorpilor IgG prezenți, a fost planificată o dietă de eliminare. La pacienții cu boala Crohn, au fost detectate niveluri crescute de anticorpi IgG specific alimentari. Atunci când pacienții cu boala Crohn s-au conformat dietei de eliminare, s-a constatat o reducere statistic seminficativă a frecvenței scaunelor, comparativ cu grupul de control.

Un alt studiu și-a propus să arate efectul aportului de alimente IgG pozitive la pacientii suferinzi de boala Crohn, în remisie (“The effects of provocation by foods with raised IgG antibodies and additives on the course of Crohn’s disease: A pilot study”. Uzunismail et al., Gastroenterol 2012; 23 (1): 19-27). La toți pacienții au fost semnalate, în urma unei provocări de trei zile cu alimente IgG pozitive, markeri crescuți ai inflamației intestinale, simptome abdominale precum și evidențe histologice. Autorii au concluzionat ca alimentele cu niveluri crescute de anticorpi IgG și aditivii alimentari pot provoca simptome și pot stimula inflamația la pacienții cu boala Crohn.

SINDROMUL COLONULUI IRITABIL

Unele dintre simptomele asociate cu sindromul colonului iritabil pot fi rezultatul unor alergii alimentare de tip IgG.

Sindromul colonului iritabil creează mult disconfort și stress iar pe unii pacienți îi transformă în persoane cu handicap. Aceștia nu pot munci, nu pot participa la evenimente sociale sau nu pot călători, nici măcar pe distanțe scurte.

Intensitatea neplăcerilor variază de la persoană la persoană. Aceasta poate crește pe măsura trecerii anilor. Există pacienți care suferă ocazional de sindromul colonului iritabil; sunt alții ce trebuie sa îndure constant neplăceri severe. Sindromul colonului iritabil poate apărea făra semne prevestitoare, sau la fel de bine după o infecție intestinală, de exemplu. Calitatea vieții este de obicei mult diminuată.

Terapia constă în principal din medicamente precum cele de reglare a tranzitului și laxative, care să țină simptomele sub control. Deoarece instalarea simptomelor este cel mai adesea legată de consumarea anumitor alimente, persoanele afectate de sindromul colonului iritabil urmează planuri de dietă foarte complicate și foarte restrictive.

Un test pentru alergiile alimentare de tip IgG, urmat de o dietă de eliminare și de provocare ar putea reprezenta o abordare interesantă. ImuPro îți permite sa faci schimbări de dietă foarte selective, bazate pe rezultatele analizelor tale.

Simptome obișnuite pentru sindromul colonului iritabil

  • Constipație și diaree (uneori alternativ)
  • Dureri de stomac
  • Dureri abdominale
  • Balonări
  • Crampe

Diagnosticul sindromului colonului iritabil

Încă nu există o metodă specifică de diagnostic pentru sindromul colonului iritabil. Diagnosticul se pune de obicei prin eliminare. Acest lucru înseamnă că medicul sau terapeutul investighează dacă alte afecțiuni sunt sau nu de vină pentru simptomele pacientului.

Cauzele sindromului colonului iritabil

Cauzele sindromului colonului iritabil nu au fost clarificate încă; studii repetate au indicat că există diverse cauze responsabile. Cu toate acestea, o inflamație internă, nespecifică, poate fi un posibil declanșator. Niveluri crescute ale anticorpilor IgG la anumite alimente pot fi responsabile de aceste inflamații. Actualmente există motive să credem ca unele dintre simptomele sindromului colonului iritabil pot fi rezultatul unei alergii alimentare IgG (de tip III). Dacă într-adevăr există o reacție imunitară la alimente, aceste alimente pot fi identificate printr-un test IgG cum este testul ImuPro. O dietă de eliminare bazată pe rezultatele acestui test poate reduce substanțial simptomele sindromului colonului iritabil. Urmând recomandările nutriționale, pacientul se va putea bucura în continuare de mese savuroase.

SINDROMUL COLONULUI IRITABIL - CONSIDERENTE ȘTIINȚIFICE

Există câteva studii care indică o legatură între nivelurile crescute de anticorpi IgG la alimente și sindromul colonului iritabil. Unul dintre ele este ”Dieta de eliminare bazată pe determinarea de anticorpi IgG în sindromul colonului iritabil: un studiu randomizat și controlat” Atkinson et al. 2003 (Gut 2004; 53: 1459-1464). Participanții la studiu au fost pacienți cu o formă ușoară de sindrom de colon iritabil; nici unul dintre ei nu fusese diagnosticat cu boală celiacă, intoleranță la lactoză sau alte afecțiuni mai serioase. Unul dintre grupuri a urmat o dietă falsă pentru 12 săptămâni, celalalt grup a respectat o dietă care să nu conțină alimente pentru care s-a identificat un nivel ridicat de IgG. Starea de sănătate în general, dar și sindromul colonului iritabil s-au îmbunătățit semnificativ la pacienții care au urmat dieta de eliminare bazată pe rezultatele testului IgG.

Studiul ”Valoarea eliminării alimentelor în funcție de anticorpii IgG specific alimentari în sindromul colonului iritabil asociat cu diaree” de Hon Guo et al. 2010 (The Journal of International Medical Research 2012; 40:204-210) ajunge la concluzii similare. 77 de pacienți cu simptome de colon iritabil incluzând diaree au fost comparați cu un grup de 26 de pacienți fără sindromul colonului iritabil; în grupul celor ce sufereau de sindromul colonului iritabil, exista un procent semnificativ mai mare de pacienți cu niveluri foarte ridicate de anticorpi IgG, în comparație cu grupul pacienților fără sindrom de colon iritabil. Dieta de eliminare bazată pe excluderea alimentelor la care pacienții dezvoltaseră cantități crescute de anticorpi IgG a dus la o reducere semnificativă a simptomelor sindromului colonului iritabil.
Mai mult, un studiu încrucișat efectuat cu ajutorul testului ImuPro pe pacienți cu migrenă și sindromul colonului iritabil au arătat o reducere cu 44% a durerilor abdominale și cu 42% a simptomelor sindromului colonului iritabil in 10 zile. (Headache 2013Mar;53(3):514-25)

DEZVOLTAREA ALERGIILOR IGG

De la un intestin permeabil  la inflamație cronică

Atunci când suferi de o afecțiune cronică de care pur si simplu nu mai scapi, cauza poate fi o alergie alimentară cu manifestare întârziată, IgG-mediată (de tip III). Alergiile alimentare de tip IgG rămân de cele mai multe ori nedepistate pentru că simptomele apar doar la câteva ore sau chiar zile în urma consumării unui aliment declanșator. Acest lucru le face aproape imposibil de detectat.
Din fericire, acum există o metodă sigură de diagnosticare integrată cu o strategie nutrițională: conceptul ImuPro.

Sistemul imunitar al intestinului

Sistemul imunitar al intestinului este cel mai mare din întregul corp. Peste 80% din reacțiile imunitare de apărare își au originea în intestine. Acest lucru garantează o barieră aproape invincibilă împotriva bacteriilor, virusurilor și a altor agenți patogeni precum și o barieră împotriva proteinelor străine din alimente. Alimentele sunt, în general, foarte bine tolerate, cu condiția să fie digerate corect, să parcurgă tractul intestinal și să traverseze membrana mucoasei intestinale într-o manieră sănătoasă, prin celulele intestinale.

O barieră intestinală intactă este cheia toleranței orale. Află cum o barieră intestinală deteriorată poate conduce la inflamație cronică

Pasul 1:

 Deteriorarea intestinului conduce la identificarea incorectă a alimentelor sau a părților de alimente 

 Din cauza medicamentelor, infecțiilor, a micozelor, stressului și a factorilor nocivi de mediu, integritatea  peretelui intestinal poate fi compromisă iar componentele alimentare pot aluneca printre celulele  intestinale.

 Alimentele care trec prin celulele intestinale sunt corect digerate și tolerate de sistemul imunitar. Prin contrast, alimentele care trec pe lângă celulele intestinale pot fi percepute ca străine. Acest lucru declanșează o reacție imună, cu scopul de a distruge  „invadatorii”

Pasul 2:

 Răspunsul imun implică reacții inflamatorii

 Prin contrast cu agenții infecțioși de tipul bacteriilor, virusurilor, mucegaiurilor si paraziților, hrana nu  este recunoscută în mod normal ca o amenințare pentru sistemul imunitar nespecific, înnăscut, ci mai  degrabă de către sistemul imunitar specific, dobândit.

 Acesta produce anticorpi IgG care recunosc alimentul pentru care au fost produși. Anticorpii IgG sunt de asemenea transmiși de la mamă la făt în timpul semestrului trei de sarcină.

 Anticorpii IgG se fixează de proteinele alimentare pentru a forma complexe imune; ele pătrund în sistemul circulator, motiv pentru care sunt denumite complexe imune circulante.

 Ulterior, sistemele complementare inițiază distrugerea complexelor imune prin intermediul celulelor imune, neutrofilele. În decursul procesului de distrugere a complexelor circulante imune, apare o reacție inflamatorie.

Reacția inflamatorie va conduce în final, fie  la simptome nespecifice (ex: oboseala), fie specifice (ex: migrenele) în funcție de locul unde este distrus complexul imun

Pasul 3:

 Distrugerea complexelor imune în circulație va genera simptome nespecifice

 Dacă aceste complexe imune sunt distruse în circulație, este posibil să nu resimțiți nici un simptom.  Simptome nespecifice pot fi oboseala și retenția de apă care se va manifesta printr-o inexplicabilă variație  în greutate. Pe termen lung, se pot dezvolta  simptome sistemice ca hipertensiunea sau bolile metabolice.

Pasul 4:

 Distrugerile localizate ale complexelor circulante pot avea ca rezultat simptome specifice

 Uneori complexele imune sunt fixate în țesuturi, unde deasemenea sunt distruse local antrenând  deteriorarea țesuturilor înconjurătoare. Acest proces poate avea ca rezultat apariția de simptome  specifice, ca migrenele sau sindromul colonului iritabil.

 Notă: Dacă alimentul care formeaza complexul imun este consumat regulat, reacția inflamatorie are potențial să devină cronică. Simptomele (sistemice sau specifice) nu apar imediat. Poate dura până la câteva luni până când un simptom devine evident. De  cele mai multe ori apare gradual și se intensifică în timp.

 Este foarte greu de identificat cu precizie care alimente cauzează probleme, datorită apariției întârziate a simptomelor. Un test IgG va ajuta în localizarea și limitarea alimentelor suspecte.

Cu ImuPro, tot ce vei avea de făcut va fi să eviți alimentele cu valori anormal de crescute ale nivelelor de anticorpi IgG. Acest lucru presupune că iți vei păstra o dietă diversificată și variată fără să fie nevoie să te abții de la categorii întregi de alimente. De exemplu, poate va fi nevoie să eviți să consumi somon, dar vei putea mânca orice alt tip de pește. După o anumită perioadă de restricționare totală a unor alimente, vei putea reintroduce treptat, unul câte unul, alimentele evitate anterior, monitorizând atent reacțiile la ele. Această faza, denumită in termeni medicali, „provocare” este un pas crucial în identificarea alimentelor ”declanșatoare”. 

Diferente Alergiile alimentare de tip IgE (tipul I) Alergiile alimentare de tip IgG (tipul III)
Răspunsul imun

Producere de anticorpi IgE

Eliberarea de histamină mediată de către anticorpii IgE

Producere de anticorpi IgG

Eliberarea de mediatori inflamatorii generată de legarea antigen-anticorp

Natura simptomelor alergiilor alimentare

Ex: mâncărime, înroșirea pielii, șoc anafilactic,

inflamarea membranei mucoaselor

Afecțiuni inflamatorii cronice: constipație, boala Crohn, diaree, eczeme,

flatulență, sindromul de colon iritabil, migrene, obezitate, psoriazis

Instalarea simptomelor Reacție imediată, în decursul a câteva minute De la câteva ore până la trei zile
Diagnosticare Testul prick sau testele de sânge IgE + testele de provocare la alimente Testul de sânge IgG + testele de provocare la alimente